auto de inchiriat inchirieri auto car rental


Inchirieri Auto Braila

 

Resedinfa jud. Prahova, municipiul este asezat in partea de SV a acestuia, in campia piemontana cu acelasi nume, traversat in NE de paraul Dambu. Situata intr-o zona de campie, localitatea ocupa altitudini relativ scazute, intre 130 m in SE si 180 m in NV.
Aflat pe magistrala feroviara Bucuresti-Brasov, municipiul este situat fafa de cele doua orase la 59 km si 60 km pe E 60; important nod de cale ferata, de aici se mai desprind trasee feroviare spre Targoviste, aflat la 52 km si 48 km pe DN 72,' Buzau la 69 km pe DN IB si Urziceni la 55 km si 63 km pe DN ID; fata de Sinaia se gaseste la 62 km pe calea ferata si 63 km pe E 60. Din Prahova se pot procura bilete, printr-o agentie TAROM, pentru aeroporturile din Bucuresti.

In domeniul culturii se remarca: o Universitate cu mai multe facultati, foarte multe scoli, licee, biblioteci etc.; Teatrul municipal cu sectii de drama, estrada si papusi, o filarmonica cu doua secfii: Orchestra simfonica si orchestra de muzica populara „Flacara Prahovei". La Prahova se organizeaza festivalul de poezie „Nichita Stanescu", orasul omagiindu-si poetul (1933-1983) nascut pe aceste meleaguri. In Prahova s-au nascut Petre Negulescu (1872-1951), filozof si om politic; Stefan Gh. Nicolau (1874-1970), medic, academician.
Actul de nastere al municipiului este considerat hrisovul emis de Mihai Viteazul in 1597, prin care voievodul intregitor de tara hotara sa ridice aici o „Curte domneasca" si tabara militara, desi alte mentiuni documentare sunt mai timpurii (1503, 1545, 1546). Pentru satul de mosneni, actul marelui voievod a constituit iesirea din anonimat; devenit targ (1599), asezarea prospera, incurajata si de pozifia avantajoasa la rascruce de circulate drumuri comerciale. Deschiderea soselei Predal - Prahova - Bucuresti la mijlocul sec. XIX (1846), darea in exploatare a caii ferate Prahova - Predal in 1879, iar in 1882 pana

- la Brasov, au accelerat dezvoltarea localita{ii. Petrolul a insemnat pentru oras parghia declansarii industriei: in decembrie 1856, „fabrica de gaz" a lui Marin
- Mehedinfeanu, ridicata la bariera Rafov, „intre garle", a inceput sa funcfioneze in 1857, fiind o prioritate mondial! Catre sfarsitul sec. XIX (1889)
. existau aici deja 35 de societa|i comerciale. In 1858 incepe iluminarea cu petrol lampant, iar pana la 1900 se introduce si iluminatul electric.

Dupa numarul populafiei Prahova este unul din marile orase ale (arii, cu .254 386 locuitori (1995) si se situeaza pe un loc de frunte si in ceea ce "priveste ponderea sa economica. Numarul mare al obiectivelor economice, al ramurilor industriale ne determina sa punctam cateva dintre acestea: rafinariile Prahova-Nord („Astra" si „Vega"), combinatele petrochimice „Petrobrazi" si „Petrotel", nu fara a menfiona faptul ca municipiul se gaseste intr-o zona tradijionala de extracjie si prelucrare a petrolului si gazele naturale ceea ce explica atributul de „oras al petrolistilor". Prezente cu mari objective sunt si ramurile: construc{ii de masini („Upetrom" - utilaj petrolier; „Uzuc" - utilaj chimic; „Rulmenfi grei"), electrotehnica („Flacara"), chimie („Dero"; „Progresul" etc.), materiale de constructs („Matizol" - materiale izolante), articole de menaj („Feroemail"), prelucrarea lemnului („Anteco"), sticlarie si sticla menaj („Basti"), textile („Doroban5ul"), pielarie („Prahoveana"), industria alimentara. Impetuoasa dezvoltare economica a determinat o schimbare profunda In urbanistica municipiului.

Distrus in mare parte la bombardamentele din timpul celui de-al doilea razboi mondial, lipsit in parte de vestigii arhitectonice, in fata edililor s-a ridicat cu acuitate problema inzestrarii localitatii. Au aparut pe rand artere stradale modeme, piete publice si incinte comerciale, sediul politico-administrate, casa de cultura, blocuri si pasajul Unirea-Mercur, ansamblul de blocuri A1-A8 ce inchide complexul Galeriile Comerciale etc. Blocurile de locuin|e au fost construite in cartierele Nord, Malul Rosu, Vest I si II, 9 Mai, Ienachifa Vacarescu s.a. Zona centrala, arterele de penetratie in oras sunt in curs de definitivare, ca si noua Piata a Eroilor, sau ansamblurile de pe strazile Vasile Lupu, Vlad Tepes, Cuza, microraionul Basarabi si cartierul Mihai Bravu s.a.

De o mare valoare istorica si documentara se bucura exponatele Muzeului Judefean de Istorie si Arheologie Prahova, care prezinta piese din paleolitic, ale civilizafiei geto-dace, epocii feudale, privind exploatarea petrolului etc. Cladirea muzeului este ea insasi un monument arhitectonic, a earei constructie, inceputa in 1865, a fost executata dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Muzeul Ceasului „Nicolae Simache" are o colec|ie de peste 2 000 ceasuri. Muzeul de Arta Populara expune mobilier, piese de imbracaminte, o colecfie de covoare etc. Muzeul de Arta define colectii de pictura faraneasca, pictura clasica romaneasca si sculptura. Cladirea reprezinta un palat in miniatura si este opera arhitectului I. Negrescu. Muzeul de $tiin[ele Naturii al Judefului Prahova are sectoare de evolufionism,
 

 

 

 

distanta
masinile
autovehicule
conditii
parc
Termeni si Conditii inchirieri masini