auto de inchiriat inchirieri auto car rental


Inchirieri Auto Braila

 

Nascut in anul (1875), transformata apoi in „Societatea de cantari si muzica", in cadrul careia §coala de muzica se va transforma in ..Conservator municipal".

 

Un rol de prim rang in lupta pentru emancipare culturala a romanilor 1-a avut „Despar{amantul ASTREI", infiin|at in 1898. Dupa anul 1920 se formeaza Societatea filarmonica, ce va deveni in 1949 Filarmonica de Stat. In anul 1956 se muta din Baia Mare secjia maghiara a teatrului, care devine, incepand cu anul 1968, ..Teatrul de Nord". In perioada interbelica, la Satu Mare apar o serie de reviste, dintre care se remarca: „Tara de Sus", „Afirmarea" (1936-1940), „Viata sateasca" s.a. Ca centru de invatamant, Satu Mare consemneaza un prim gimnaziu la 1636, pentru ca la inceputui sec. XIX sa func^ioneze deja doua scoli elementare romanesti. In 1859, la liceul real se infiinjeaza o catedra in limba romana, avandu-1 ca animator pe Petru Bran. Tot aici, catre sfarsitul secolului va preda si Vasile Lucaciu. Liceul devine, astfel, al IV-lea din Ardeal si Banat (alaturi de cele din Lugoj, Sighetu Marmafiei si Baia Mare), unde se preda atat in limba maghiara cat si in limba romana. Dupa 1920 inva|amantul liceal cunoaste o dezvoltare tot mai mare accentuandu-se dupa 1945. In prezent la SJVI. sunt 104 unitafi de invajamant cuprinzand printre altele 18 licee si doua institujii de invatamant superior, apoi mai sunt doua case de cultura, 12 biblioteci publice, un teatru cu doua sectii si Filarmonica „Dinu Lipatti".

Vatra veche si de continua locuire (urme din neolitic, epoca bronzului, geto-daca si din perioada de formare si consolidare a voievodatelor romanesti -sec. V-X). Satu Mare apare sub denumirea de Caslrum Zatmarm sec. X, conform cronicarului Anonymus de la curtea regelui Bela al II-lea. Satmarul (denumire latina) era in sec. X una dintre puternicele cetati de aparare ale voievodului Menumorut. In sec. XII existau in jurul Satmarului Villaeolachales, care au fost ulterior trecute, prin cotropire, sub feudalitatea maghiara. In 1213 localitatea este denumita ca cetate, pentru ca in secolul urmator sa apara ca oras (civitas). Pe actualele meleaguri ale municipiului, in evul mediu erau doua orase: Satu Mare si Mintiul, desparfite de raul Somes, orase care s-au unificat treptat, fapt confirmat in diploma lui Carol al Vl-lea, la 2 ianuarie 1721. La Satu Mare dupa rascoala antihabsburgica a lui Fr. Rakoczi al II-lea, 1711, se incheie un compromis intre nobili cunoscut sub numele de „Pacea de la Satu Mare", in urma careia se intareste stapanirea habsburgica.

 

De a.semenea, un rol important il are miscarea revolutionara de la 1848, dupa care in 1868 se formeaza „Comitetul inteligentei romane" din Satu Mare, care isi exprima adeziunea la „Pi'onunciamentul" de la Blaj. Dupa Marea Unire, sustinuta cu inflacarare de masele populare, orasul cunoaste o perioada de puternic avant economic si cultural.
Satu Mare este un important centru urban cu 131 077 locuitori (1995). Dezvoltarea economica, tot mai complexa, se axeaza pe unele societati de mare insemnatate pentru economia na|ionala: „Unio" (utilaj minier). „Autonova" (piese

auto), „Samus" (articole termocasnice), „Satum" (utilaj pentru industria chimica), Jylondiala" (confec{ii), „Textila Ardeleana" (textile), „Tricotex" (tricotaje), „Dantex" (textile), „Picoma" (prelucrarea pieilor), „Samobil", „Sarmex" si "Ergolemn" (prelucrarea lemnului), unita^i ale industriei alimentare s.a. Au fost puse in func|iune complexul feroviar Satu Mare-Ferestrau, o autogara (1980) si un aeroport recent modernizat. Urmare a dezvoltarii economice si cresterii demografice s-a extins si s-a restructurat zona rezidenjiala, aparand noi cartiere: Somes, SolidaritaUi, Carpaji s.a., au fost construite edificii de sanatate, comerciale si culturale.
MuzeulJudefean Satu Mare constituie obiectivul turistic de cea mai mare importanja. Cu primele inceputuri la sfarsitul sec. XIX, muzeul este infiin{at de cercul Kolcsey in 1905, insa cunoaste o extindere semnificativa dupa anul 1918, cand funcjioneaza in cladirea „Casa Alba". In 1958 muzeul orasenesc, dupa ce colecjiile fusesera amenajate in „Casa cu ceas electric", se muta in actuala cladire (construita in stil neogotic in anul 1797), devenid din 1968 muzeu jude|ean. Secfia de arheologie-istorie cuprinde exponate din toate perioadele caracteristice demonstrand vechimea si continuitatea locuirii pe aceste meleaguri de catre populafia romaneasca si stramosii acestora geto-dacii. In cadrul colec^iilor, numismatice se detaseaza tezaurele dacice de la Turulung si Ratesti.

 

 

Sunt reflectate, de asemenea, momente din lupta poporului roman pentru dreptatea sociala si eliberare nationala. Secfia de etnografie expune instrumente si ustensile gospodaresti, costume populare, piese de ceramica, mobilier svabesc si maghiar, colecfia de picfura {araneasca pe sticla. Sectia de arta are la baza colec|ia de arta a lui Aurel Pop (1879-1960), creafii ale unor pictori si sculptori satmareni contemporani. „CasaAlba", construita (in stil secession) intre anii 1911-1912, pe locul vechiului han „La arborele verde" (1772), este considerata cu unul dintre cele mai frumoase edificii din municipiu. „Casa cu ceas electric", edificiu in stil neoclasic (construit la inceputui sec. XIX), se inscrie printre cladirile cele mai admirate. Turnul pompierilor (1903-1904) are o inal|ime totala de 45 m, la inaltimea de 33,75 m aflandu-se platforma de pe care se efectua supravegherea municipiului. O alta cladire reprezentativa este cea a HoteluluiDacia, socotita pe drept cuvant cea mai frumoasa din oras si cea mai reusita in stil secession din Transilvania.

 

A fost construita in 1903 pe locul vechii primarii a orasului (1768-1772). Aici se afia printre altele sala dc concerte a Filarmonicii. Palalul episcopial, a carui constructie a inceput in 1805, este un edificiu monumental realizat in stil neoclasic, cu o armonie a constructiei si un exterior deosebit de expresiv. In peisajul urban se impun, de asemena, „Catedrala romano-catolicd" (1786-1789), construita in stil neoclasic si „Biserica reformatd cu lanfuri" (1788-1807). Monumentulostasuluiroman (ridicat in 1963, opera a sculptorului I. Merianu) reprezinta omagiul adus soldalilor romani care s-au jertfit pentru eliberarea farii in al II-lea razboi mondial. Sediul Primdriei este edificiu-emblema
 

 

 

Inchirieri Auto Satu Mare
Adresa Biroului
Aleea Clabucet, nr. 7

Satu Mare, Satu Mare   440233

Romania
Dispecerat +40 732 545 342
Email:

distanta
masinile
autovehicule
conditii
parc
Termeni si Conditii inchirieri masini