auto de inchiriat inchirieri auto car rental


Inchirieri Auto Braila

 

Sibiul este un important nod feroviar si rutier aflat pe calea ferata, respectiv, pe sosea, la 10 km si la 16 km pe DJ 17 de Ocna Sibiului, la 45 km si 43 km pe DN 14 de Copsa Mica, la 56 km si 55 km de DN 14 de Medias, la 84 km si 77 km pe DN 1 de Fagaras, la 92 km si 72 km pe DN E 81 de Alba Iulia, la 99 km si tot la 99 km pe E 81 de Ramnicu Valcea si la 12 km de Cisnadie. Aeroportul S. Turnisor se gaseste la 6 km de municipiu.

 

Orasul vechi, istoric, ramas functional ca zona comerciala si de locuit, este amplasat pe terasa si in lunca Cibinului, etalandu-si construcjiile predominant gotice, strans lipite una de alta, inghesuite parca, din care nu lipsesc insa nici cele in stil romanic, de Renastere, baroc sau rococo, despartite de un sistem de strazi inguste, cu numeroase pasaje si tunele care leaga „orasul de jos" si „cel de sus" (CittaAlta si CittaBassa, cum le denumea Morando Visconti in planul intocmit in 1699). Vcstitele pie{e ale „orasului de sus": Piafa Republicii (Ringul eel Mare sau Maiorcirculus), Piaja Mica (Ringul eel Mic sau Minor circulus) si Piafa Grivija (sau Piata Huet), strajuite de edificii seculare, reamintesc mereu de indelungata viaja urbana a localitajii.

Tradifiile mestesugaresti, comerciale si urbanistice s-au impletit cu cele culturale: in 1380 este atestata prima scoala, in 1526 este menUonata o alta scoala, in 1555 un „gymnasium", in 1692 un alt gimnaziu care este la originea Liceului „Gheorghe Lazar", in 1850 o scoala pentru pregatirea invajatorilor §i intre 1844-1886 a funcfionat o Facultate de Drept. Arhivele orasului se organizeaza in sec. XV, iar in 1528, se infiinjeaza prima tipografie, unde Filip Moldoveanu va tipari in limba romana „Catehismul luteran", in 1544; in 1790 existau patru tipografii. Tot aici apar de timpuriu si ziare: in 1778 apare periodicul cu profil teatral „Theatrul Wochenbalatt" (Foaia saptamanala de teatru), in 1791 se publica „Foaia faranului roman", in 1795 apare, tot in limba romana, revista „Vestiri filosoficesti moralicesti" s.a. Pe baza principiilor unei societati academice se '. organizeaza, in 1861, „Asociatia transilvana pentru literatura romana si cultura > poporului roman" - ASTRA, eveniment ce marcheaza Institutionalizarea unei viefi culturale romanesti deosebit de intense.

 

ASTRA, organizeaza cu scopul de a elabora si populariza studii lingvistice si literare, de a valorifica folclorul, a editat sute de titluri, a promo vat literatura si cultura in toata zona centrala a tarii, reunind personalitati de seama ale vremii: Timotei Cipariu, Gheorghe Barijiu, Sextil Puscariu, Andrei Barseanu, Alex Bpgdan, Enea Hodos s.a. Societatea a editat mai multe ziare si reviste: „Transilvania" (1868 - si in prezent), „Tara noastra" (1907-1909) etc. In cadrul societajii respectiv a fost infiin|ata si Biblioteca, adevarat tezaur al culturii nationale, care funcfioneaza si astazi, Biblioteca ASTRA, avand drept ctitori pe GH. Baritiu si T. Cipariu, cu un fond impresionat de carte, ce depaseste in prezent 600 000 volume; de menjionat ca in anul 1330 era amintita prezenta unei biblioteci. Un rol cultural de seama 1-a jucat si publicajia „Tribuna".

I 1884-1903, condusa inifial de I. Slavici, ce a creat in jurul ei un adevarat cenaclu; E in 1853 apare gazeta „Telegraful romSn", care continua si astazi. Teatrul are si [ el o straveche tradipe: in 1575 sunt consemnate manifestari de teatru scolar; prima reprezentafie in 1752 si primul periodic cu profil teatral in 1778. S. cultural de astazi dejine noi valenfe: 17 licee; centru universitar cu o universitate cu sase facultafi si un colegiu de stat si o facultate particulara; muzee, biblioteci; Centru european de poezie si dialog cultural, casa de cultura a municipiului, a sindicatelor, a tineretului si studenfilor, Teatrul „Radu Stanca" cu secjii in limba romana si germana; Teatrul de papusi cu secjiile romana si germana; Filarmonica, care cuprinde orchestra simfonica si orchestra de muzica populara „Cindrelul". In cadrul activitafilor culturale se remarca „Primavara sibiana", o reuniune corala care are loc in luna mai; tradijionala saptamana cultural-artistica „Cibinium", care cuprinde printre altele targul olarilor, expoziui, concursuri de cantece folclorice etc. si se desfasoara concomitent in toate orasele judetului.

Valorificand o pozijie geografica avantajoasa, nu departe de Brasov, de trecatoarea de la Turnu Rosu, in care mestesugurile si comerful au inflorit de timpuriu, localitatea s-a infiripat si a evoluat rapid. Prima informafie scrisa, mentionand asezarea Cibinium (Cibiniensis) dateaza din 1192-1196, care in 1326 era cunoscuta ca oras. Incursiunile tatarilor din 1241, si mai tarziu, in 1438, ale otomanilor, au impus fortificarea orasului, in care primul privilegiu de breasla dateaza din 1376, cand aici existau deja 19 asociafii mestesugaresti. Drumul ce coboara pe valea Oltului, unde era vama de la Turnu Rosu, privilegiile acordate de domnitorii de peste Carpaji sibienilor au facut ca negustorii de aici sa frecventeze cu regularitate targurile de la Ramnicu Valcea, Slatina, Craiova, Curtea de Arges, Campulung, Targoviste etc., iar cei de acolo sa vina in infloritoarea cetate.

 

Prima fortificatie a fost facuta, probabil, dupa 1224; dezvoltarea teritoriala a orasului a impus extinderea fortificatiilor: prin 1366 era gata a doua incinta; a treia incinta a fost construita in a doua parte a sec. XIV si inceputul see;''XV; in sec. XIV, ,,orasul de sus" era deja inconjurat de ziduri; in ultima parte a sec. XV si inceputul sec. XVI s-a construit a patra Centura de ziduri care a cuprins si „orasul de jos"; in sec. XVII au fost definitivate ultimele bastioane. In 1699 orasul era strajuit de 39 turnuri, 4 bastioane, santuri cu apa etc. ce faceau ca cetatea sa fie de necucerit. In sec. XVIII orasul se extinde in afara zidurilor.

Incepand cu sec. XIX (dupa 1836) si pana la inceputul sec. XX, dezvoltarea orasului, fara a gisi solutia integrarii construcfiilor vechi, impune demolarea zidurilor, turnurilor ?i porfilor cetatii (Turnului, Ocnei, Cisnadiei, Elisabeta si Lesurilor); mai raman numai 7 tumuri si resturi de zid in partea de N a fostei cetati. In ambianta unei stravechi traditii mestesugaresti si comerciale, primele societafi apar si se inmultesc rapid in sec. XIX. Rolul de prim rang ce i-a revenit orasului nu s-a limitat la activitatea economica: in 1848 a fost sediul Comitetului national, la ale carui adunari participa Avram Iancu;

 

 

Inchirieri Auto Sibiu
Adresa Biroului
Poiana Sibiului, nr. 4

Sibiu, Sibiu   557180

Romania
Dispecerat +40 732 545 342
Email:

distanta
masinile
autovehicule
conditii
parc
Termeni si Conditii inchirieri masini