auto de inchiriat inchirieri auto car rental


Inchirieri Auto Braila

 

Mare care o face inexpugnabila; niciodata nu a fost cucerita desi atacatorii nu au lipsit; singura data cand porfile ei s-au deschis in fafa unui domnitor din afara a fost atunci cand a intrat aici, fara s-o asedieze, Mihai Viteazul, in 1600, eel care a realizat unirea tuturor romanilor. In cele peste doua secole cat a fost capitala, orasul s-a dezvoltat, mestesugurile, comertul si cultura cunoscand o continua Tnflorire. fncepand cu a doua jumatate a sec. XVI, orasul Tncepe sa decada treptat, mai ales dupa ce, in a doua sa domnie, Alexandra Lapusneanu (1563/1564-1568) este nevoit, la porunca turcilor, sa mute capitala la Iasi, eveniment previzibil, deoarece inaintea lui mai multi domnitori il preferasera deja ca resedinfa. Dar pana la distrugerea Cetatii de Scaun, in 1674, impusa de Poarta Otomana, cand rolul de capitala i-a mai revenit pentru perioade mai intinse sau mai scurte, Suceava si neinvinsa ei cetate au mai cunoscut prosperitate in timpul lui Vasile Lupu (1634-1653). Dupa o perioada de declin, accentuat de cotropirea habsburgica, survenita o data cu 1775, orasul renaste mai ales dupa 1868 cand devine resedinja de jude{. Modestele fabricute aparute catre sfarsitul sec. XIX, desi primele bresle aparusera din 1673, erau departe de a construi o industrie, ceea ce si explica „tineretea" marilor intreprinderi de azi.

Centra urban cu o populate de 117 609 locuitori (1995), asemenea celorlalte orase ale {arii. Suceava detine numeroase unitati economice de profil diversificat, localizate, in principal, in lunca raului Suceava din zona centrala a intravilanului, in zona de V si in cailierele Itcani si Burdujeni. Principalele xamuri si objective industrial sunt: constructiile de masini („Mes" - masini unelte; „Rulmentul"; „Mefitex" - piese de schimb pentru industria usoara), chimie („Famos" - fire si fibre artificiale), prelucrarea lemnului („Mobstrat" -combinatul de prelucrare a lemnului), celuloza si hartie („Ambro"), sticlarie de menaj („Stimas"), textile („Integrata de lana"), tricotaje („Zimbrul"), confectii („Confectia"), pielarie si incaltaminte („Modin"), industria alimentara (carne si produse din carne, lapte si produse lactate, conserve de legume si fructe, bere, vin etc.) O data cu dezvoltarea industriei s-au produs modificari in fizionomia localitatii: blocuri de locuinte au alcatuit cartiere si microraioane asa cum sunt Arini, George Enescu, Marasesti, Burdujeni Suceavaa. Edificiile social-culturale, bulevardele largi, tivite cu flori si arbori, piata centrala cu decoratii in marmura etc., s-au imbinat armonios cu elementele traditionale. Elementele urbane -Suceava propriu-zisa, Itcani si Burdujeni - ce au compus actualul municipiu, rod al unei evolutii polinucleare, s-au sudat in perioada contemporana prin cresterea accentuaia a spatiului constant. In Cetalea de Scaun a Musatinilor mai sunt inca stravechi ulicioare inguste, cismele cu apa curata si rece, cateva vechi constructs ce poarta pe umeri o arhitectura multiseculara.

O imagine completa asupra evolufiei municipiului o prezinta Muzeul Bucovinei, al carai patrimoniu depaseste 250 000 exponate, aflate in secfiile de istorie, arta, stiintele naturii, etnografie si arta populara. Sectia de arta detine picturi de Misu Popp, Suceava Dumitrescu, D. Ghiata, sculpturi de C. Medrea, O. Han; Sectia de arta populara „Hanul Domnesc", prezinta colectii de tesaturi, port, ceramica

etc. Sectia de stiinfele naturii dejine exponate de flora si fauna din Bucovina; PJanetariu ofera expozitii de astronomie. Interesant mai ales pentru folcloristi este Fondulmemorial„SimeonFloreaMarian" (1847-1907), care prezinta documente, fotografii, corespondenja, cca 8 000 volume ce au aparfinut ilustrului folclorist. Cetatea de Scaun ocupa o pozifie dominanta, in E orasului, constraqia inijiala apar;inand lui Petru I Musat, fiind menfionata documentar in 1388. Intarita si extinsa de mai multi domnitori, dar in special de Stefan eel Mare, cetatea va rezista tuturor atacurilor dusmane fara a fi cucerita, pana la distrugerea ei, in 1674, in timpul lui Dumitrascu Cantacuzino, la porunca turcilor. Cetatea Scheia in NV orasului, pe Dealul Zamca, la 384 m altitudine, a fost ridicata tot de Petru I Musat si abandonata in timpul lui Alexandra eel Bun (1400-1432), se pare ca din cau'za alunecarilor de teren. CurteaDomneascd, aflata in perimetrul vechiului oras medieval, isi datoreaza primele construcjii aceluiasi domnitor care a zidit cele doua cetafi; recladita de Stefan eel Mare si cu numeroase amenajari (ajunse pana la noi), facute de Vasile Lupu. HanulDomnesc este printre cele mai vechi cladiri din oras, construit in sec. XVI-XVII, astazi sediul sectiei de etnografie.

 

Municipiul are frumoase parcuri (Tineretului sau Cetatii, Arini Suceavaa.) si statui, adevarate opere de arta, impodobesc locurile publice, intre ele distrugandu-se statuia ecvestra a lui Sjefan eel Mare, realizata de Iftimie Barleanu, dezvelita la 17 septembrie 1977. In Suceava exista mai multe monumente istorice si de arhitectura construite in diferite epoci: Miraufi, care se presupune a fi ctitoria lui Petru I Musat, devenit loc de incoronare a domnitorilor pana in 1522; distrus in timpul lui Stefan eel Mare, care conslruieste o alta biserica devastata si ea in 1513 si restaura'ta in 1898-1901 de arhitectul Karl Romstorfer, pictura interioara, in tempera, fiind realizata de vienezul Karl Jobst intre 1898-1903; biserica„Sf. Gheorghe" a card constractie a fost inceputa in 1514 de Bogdan al Ill-lea si terminata de fiul sau Stefanifa in 1522; ctitoria lui Petru Rares din 1534-1535; biserica construita de Doamna Elena, sotia lui Petru Rares in 1551; ctitoriaM Vasile Lupu din 1643; mandstirea Zamca, construita in 1606-1608, prevazuta cu un zid de incinta Suceavaa.

In imprejurimi sunt locuri deosebit de interesante: Sfdntullie (3 km comuna $cheia) cu o biserica construita de Stefan eel Mare in 1488, Addncata(8 km) cu o frumoasa padure, loc de agrement pentru suceveni, cu cabana „Caprioara" etc. Un alt loc preferat al locuitorilor orasului este si LaculDragomirna amenajat pe raul cu acelasi nume, la numai 7 km in amonte de municipiu. Dragomirna (12 km, comuna Mitocu Dragomirnei), unde se aflii complexul arhitectural Dragomirna, zidit in etape (1602, 1609) de Anastasie Crimea, logofatul Lupu Stroici si fratele sau vistiemicul Simion Stroici (zidurile de incinta le construieste in 1627 domnitorul Miron Bamovschi). Motivele sculptate inedite ale exteriorului, reprezinta o adevarata dantelarie in piatra. Aici se afla si un interesant muzeu care detine manuscrise, tiparituri, picturi vechi, argintarie etc. Pdtraufi (8 km), unde se afla biserica „Sf. Cruce", ctitorie a lui Stefan eel Mare din 1487. Pdrhdufi (17 km, comuna Todiresti), cu o biserica din sec. XI, Bulai (6 km, comuna Moara), unde se gaseste o biserica Hagigadar, zidita in 1512. Reuseni (13 km,

 

comuna Udesti), in care se afla o biserica ridicata de §tefan eel Mare in 1503 pe locul unde a murit tatal sau, Bogdan al II-lea. La cca 9 km se afla rezervatia floristica, Bosanci-Ponoare (24,5 ha), situata pe Dealul Strambu, cu specii de '"? stanjenel Siberian (Irissibirica), frasinel (Dictamnusalbus), jales de stepa (Salvia nutans) etc. 0 alta rezervafie floristica, Frumoasa aflata la 6 km, ocroteste, pe 9,5 ha, diferite specii de plante aparjinand zonei de interferen|a a florei nordice cu cea sud-vestica {Adonis vernalis, Iris caespitosa etc.) Ilisesti (17 km, resedinfa comunei Ciprian Porwnbescu), unde se afla o biserica construita de marele medelnicer Ionascu Isacescu in 1714; dupa inca 6 km pe DN 17, se gaseste popasul turistic Ilisesti. Ciprian Porumbescu (23 km), fostul sat Stupca, unde familia talentatului compozitor (nascut Tn 1853 la SJpotele Sucevei), al carui nume il poarta azi, venise in 1865; aici se afla complexul muzeal „Ciprian Porumbescu" ce cuprinde casa memoriala §i muzeul adapostit intr-o casa din sec. XVII; muzeul conserva partituri, scrisori, pianul, violoncelul, fotografii etc.
Cazarea turistilor in municipiul Suceava este posibila la hotelurile Balada, Bucovina, Suceava, Arca§ul, Tineretului, la popasul turistic $trand.

Sus (22 km, comuna Orbeasca), unde se vad urmele unei cetati geto-dacice. "
Branceni (11 km), cu o biserica pictata de Gheorghe Tattarescu; zona I
impaduritS populata cu fazani. Frumoasa (22 km), unde se afla urmele unei ;
fortificafii din timpul lui Mircea eel Batran. Frasinet (29 km, comuna
BabSiJa), unde se afla o culS, Bujoreni (31 km), cu o biserica din lemn
din 1711.

 

 

 

distanta
masinile
autovehicule
conditii
parc
Termeni si Conditii inchirieri masini