auto de inchiriat inchirieri auto car rental


Inchirieri Auto Braila

 

Municipiu, reşedinţa, jud Dâmboviţa, situat In partea centrală a acestuia, în Câmpia Târgoviştei, pe valea Ialomiţei, îndeosebi pe partea dreaptă a râului. In raza municipiului poate fi semnalată prezenţa pârâului Milioara, canalizat şi deviat către râul Ilfov; din albia Ialomiţei se desprind Iazul Morilor, un canal de derivaţie de cca 4 km lungime şi un alt canal de cca 6 km lungime care asigură debitele unor acumulări, de pe valea Ilfovului, destinate irigaţiilor.

 

Aflat pe interfluviul Ialomiţa—Ilfov, municipiul s-a dezvoltat către V până în zona de obârşie a acestuia din urmă, în SE până în apropierea localităjii ulmi, perimetrul constituit aflându-se la altitudini care oscilează între 260 m în SE şi 295 m NV. Municipiul, important nod aI căilor de comunicaţii feroviare şi rutiere, se găseşte, la 32 km şi respectiv 34 km de Titu, la 52 km şi 48 km pe DN 72 de Ploieşti la 21 km şi 18 km pe DN 71 de Pucioasa, 1a 27 km şi 25 km pe DN 71 de Fieni, 80 km şi 78 km pe DN 71 şi DN 7 de Bucureşti, la 29 km pe DN 72 de Găeşti şi la 66 km pe DN 72A de Câmpulung.

 

Rolul de capitală a Tării Româneşti deţinut timp de trei veacuri a conferit Targoviste un rol deosebit în cultura naţională. Poate fi menţionată în acest sens apariţia, încă de la începutul sec. XVI, a primelor tipărituri: „Liturghierul" (1508), „Octoihul" (1510), „Evangheliarul" (1512); opera tipografică a lui Coresi; „Triodul Penticostar" (1588); apoi „indreptarea legii" (1652), „invăţăturile filozoficeşti" (1713) cu un predominant caracter laic. Tot aici se tipăreşte în 1645 „Răspunsul Impotriva catehismului calvinesc", în care Varlaam, mitropolitul Moldovei, argumenta unitatea românilor din Muntenia, Transilvania şi Moldova.

 

Oraşul se afirmă prin tiparniţele sale de sub ale căror teascuri au ieşit cărţile lui Macarie, Dimitrie Liubovici, Oprea, Coresi, Udrişte Năsturel, Antim Ivireanu, Gheorghe Radovici ş.a. Domnitori iubitori de cultură ca: Radu cel Mare (1495-1508), Neagoe Basarab (1512-1521), Petru Cercel (1583-1585), Radu Mihnea (1601— 1602; 1611-1616; 1620-1623), Matei Basarab (1632-1654), Constantin Brâncoveanu (1688-1714) au încurajat dezvoltarea tiparului, şcoala de miniaturişti xilogravori şi caligrafi (Silion Rusiu, Matei al Mirelor), şcoala de pictură renumită prin Dobromir, Mina Zugravul ş.a. intr-un asemenea climat cultural efervescent este firească apariţia şcolilor — slavo-romană în 1640 şi cea de greacă. şi latină (1646), de care sunt legate numele lui Udrişte Năsturel, Pantelimon Lipardi; şcoala domnească (1741) înfiinţată de Mihai Racoviţă; în casa lui Alecu N. Brătescu 144 se înfiinţează un gimnaziu (1874-1875) condus de Ion Pietrariu, care, din 1887, poartă numele lui Ienăchiţ'ă Văcărescu; in 1912 ia fiinţă liceul militar la mănăstirea Dealu. Tot în această perioadă se înfiripă şi primele biblioteci: a lui Udrişte Năsturel, a stolnicului Constantin Cantacuzino, biblioteca Mitropoliei.

 

La Targoviste s-au născut oameni de seamă ai culturii noastre: Ion Heliade Rădulescu (1802-1872), scriitor, lingvist, academician, om politic; I.A. Brătescu-Voineşti (1868-1946), prozator, academician; Grigore Alexandrescu (c. 1810-1885), poet; actorul Tony Bulandra (1881-1943) şi comopozitorul Ionel Fernic (1901-1938) ş.a. Această tradiţie culturală cu rădăcini adânci şi ramificate este continuată astăzi pe coordonate lărgite; universitate cu mai multe facultăţi, licee, şcoli generale, biblioteci, cinematografe, case de cultură, a municipiului, a sindicatelor şi pentru tineret, sală polivalentă, Galeria de artă şi Salonul artelor, Teatrul „Tony Bulandra", Teatrul muzical de amatori, ansamblurile folclorice „Dâmboviţa", „Fir de dor"; în municipiu se organizează începând cu 1968 concursul de romanţe "Crizantema de aur".

 

 

distanta
masinile
autovehicule
conditii
parc
Termeni si Conditii inchirieri masini