auto de inchiriat inchirieri auto car rental


Inchirieri Auto Braila

 

Resedinja a jud, Timis, municipiul Timisoara este eel mai important oras din 20% jumatatea vestica a tarii. Asezat in Campia Banatului, pe raul Bega (la intrarea in municipiu acesta primeste pe dreapta paraul Behela) municipiul inregistreaza altitudinea minima (86 m) in partea sud-vestica (Freidorf), iar cea maxima (95 m) in cea nordica. La NE se afla renumita „Padure Verde".

 

Unul dintre cele mai de seama noduri feroviare (8 direcfii), Timisoara este situat pe calea ferata la 533 km de Bucuresti, la 324 km de Craiova, la 57 km de Arad, la 178 km de Oradea si la 161 km de Deva. Pe §osea se afla la 330 km de Craiova ; (DN 6/E 70), 50 km de Arad (DN 60/E 67), 165 km de Oradea (DN 69 si DN :: 79) si 159 km de Deva (DN 6/E 70, DN 68 A si DN 7/E 64).

 

Cunoscut ca oras cu bogate tradifii in domeniul invatamanlului, stiintei si culturii. Timisoara se detaseaza la nivel national prin activitati deosebit de variate. Prima I scoala este semnalata in sec. XVI, iar in limba romana in sec. XVIII. Marea Unire J de la 1918 determina o dezvoltare rapida a invatamantului, asa incat pe langa J numarul mare al liceelor si scolilor generale se infiinteaza Scoala Politehnica f (primul rector Traian Lalescu), Academia de Arte Frumoase, Conservatorul de I Muzica. In 1941 ia fiinta Facultatea de Construcfii. Dupa 1945 Timisoara isi multiplies functiile sale pe aceasta linie, in 1948 fiind infiintat Institutul Pedagogic, care va constitui nucleul aparifiei in anul 1962, a celei de-a patra universitafi din tara. Astazi in municipiu isi desfasoara activitatea patru institutii de invatamant superior. . * Universitatea de Vest, Universitatea Tehnica, Universitatea de Medicina si Farmacie, Universitatea de Sjiinje Agricole a Banatului, acestea fiind de stat, la carte se adauga inca cinci particulare; sunt si 32 de licee cu diferite profiluri. O imensa activitate de cercetare stiintifica se desfasoara in cadrul unitatilor de } invafamant superior si al unor institute apartinand Academiei Romane.

cultural-artistica este deosebit de intensa, remarcandu-se tradi{iile existente fndeosebi in teatru si muzica. Primele manifestari teatrale sunt cunoscute la sfarsitul sec. XVIII, cand aici se prezinta operele „Rapirea din Serai" (1791) si „Flautul fermecat" (1796), doar la un an dupa ce avusese loc premiera la Viena. Pe scenele timisorene au concertat Johannes Brahms, Franz Liszt, George Enescu, Bela Bartok ji alji mari muzicieni ai lumii. Activitatea corala a fost remarcata, de asemenea, din a doua jumatate a secolului trecuTimisoara Printre institujiile de mare rezonanfa culturala se disting astazi Teatrul National (unde au activat personalitafi artistice ca Lilly Bulandra, Dem si Jeni Moruzan, §tefan Braborescu s.a.). Teatrul german de stat, Teatrul maghiar de stat si Teatrul de papusi, Opera Romana, Filarmonica .^anatul". Prin modul de interpretare si activitatea deosebita se evidenjiaza corala „Sabin Dragoi", ansamblul de cantece si dansuri „Banatul", precum si societa{ile corale „Carmina Dacica", „Bela Bartok", „Sursum-Corda", ansamblul de dans modern „Reflex", formafia de dansuri clasice, formafia de teatru „Thespis", Teatrul tineretului etc. O contribute esenfiala la crearea si menfinerea unei vieti spirituale intense au avut-o publicafiile aparute dupa anul 1918. S-au impus in acest sens revista ,JBanatul romanesc" (1919), foaia .JLimba romana" (1920) si ziarul „Tara" (conduse de Camil Petrescu), „Analele Banatului" (1929) s.a.

Pe vatra Timisoara au fost descoperite urme de locuire datand de la jumatatea mileniului II i.e.n. iar cartierul Fratelia, cea mai mare necropola (213 morminte, obiecte de ceramica, podoabe) din (ara, atestand autohtonia, dar si nivelul civilizatiei la care ajunsese populafia daco-getica. Continuandu-si existenfa dupa retragerea administratiei romane. Timisoara este atestata documentar in anul 1266 sub denumirea de Castrum Temessiensis, desi indirect fusese menfionat in anul 1177 (Pancarcius - „comes Temessiensis"). Pozijia sa geografica favorabila in raport cu drumurile comerciale 1-au transformat intr-un punct cheie in Iupta antiotomana. In sec. XV umisorenii reusesc sa faca fafa atacurilor otomane in mai multe randuri (Petru Nicolae, 1418; Iancu de Hunedoara, 1443; Pavel Chinezul, 1478-1494). Rascu!a|ii condusi de Gheorghe Doja in 1514 asediaza cetatea, dar sunt infranfi si conducatorul lor ucis intr-un mod barbar.

 

La 27 iulie 1552 Ahmed-pasa ocupa Timisoara declarand-o pasalac, eliberarea sa avand loc abia in 1716 (18 octombrie). In a doua parte a sec. XIX orasul Timisoara se dezvolta puternic prin construirea caii ferate Timisoara-Szeged (1857), prin introducerea telegrafului (1854) si a telefonului (1881), pnn folosirea gazului la iluminat (1857). In 1884 este primul oras dm Europa, care utilizeaza curentul electric pentru iluminalul public. In 1869 se introduce tramvaiul cu cai si tot acum se faceau curse pe Bega (a carui canalizare incepuse in J727, iar in 1796 devenise navigabila); din 1899 se introduce tramvaiul electric. In perioada interbelica se accentueaza dezvoltarea economica, aparand noi intreprinderi industriale, in special cele apartinand industriei usoare, dar si a unora din domeniul electrotehnic, chimic sau constructor de masini. Dupa 1945, in Timisoara se dezvolta industria ca in majoritatea oraselor mari si isi sistematizeaza spatiul urban in conformitate cu politica promovata in acel timp.

 

 

 

distanta
masinile
autovehicule
conditii
parc
Termeni si Conditii inchirieri masini